În pofida marilor noastre pasiuni și a nesfârșitelor dorinți care ne străbat aproape zilnic, în pofida faptului că, realmente, țara noastră ar fi meritat de mult această ”onoare”, ei bine, trebuie să ne obișnuim cu ideea că România nu va fi primită niciodată în Spațiul Schengen. Dacă nu credeți, e problema dumneavoastră și nu rămâne decât să vă convingeți în lunile și anii care vor urma.

Sigur, nu e cazul Ungariei spre exemplu, țară care, în pofida numeroaselor sale ”năzbâtii”, gesturi anti-europene și contre puternice cu Bruxelles-ul, face parte bine-mersi din Spațiul Schengen și nu de ieri-alaltăieri, ci încă de prin 2007 (dacă nu greșim, pentru că, oricum, nu ne interesează).

Așadar Schengen, celebrul spațiul UE de călătorie fără frontiere, acoperă, dacă nu știați, 26 de țări. Iată câteva amănunte, pentru cei care încă – în mod absolut firesc – nu le cunosc. De ce nu le-ar cunoaște? Pentru că nu vor avea niciodată nevoie de ele. Le dăm și noi aici, așa, de amorul artei, ca să știe toată lumea despre ce se discută.

Libera circulație – dreptul de a trăi, studia, munci și ieși la pensie oriunde în UE – este, probabil, cea mai tangibilă realizare a integrării europene. Odată cu instituirea spațiului Schengen în 1995, au fost eliminate controalele la frontierele interne ale UE.

Astăzi, spațiul Schengen cuprinde majoritatea statelor UE, cu excepția Irlandei, care menține opțiunea de a rămâne în afara spațiului și desfășoară propria zonă comună de călătorie cu Regatul Unit, precum și cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului și României, care, vezi Doamne, ar trebui și ele să adere la Schengen. Ar trebui dar nu prea trebuie.

Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.

Extinderea spațiului Schengen 

În ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE.

Pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.

Care sunt condițiile de aderare la spațiul Schengen?

• țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
• acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
• țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).

Controale la frontieră temporare

Peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.

Din 2015, în urma crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit în mai multe rânduri. Pandemia Covid-19 a forțat multe state UE să reintroducă controalele la frontieră pentru a împiedica răspândirea virusului.

 În decembrie 2021 Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.

Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE.

În fine …

Mai nou, nu doar Olanda se opune aderării României și Bulgariei, ci și Austria! Și s-ar putea să mai urmeze și alte state membre. Vor urma și veți vedea. ”Tarantela” nu se oprește niciodată, că doar e vorba de România, adică de proștii de serviciu ai Europei, ăia pe care îi știe toată lumea că stau cu capul plecat dintotdeauna și și repetă obsesional ”Da, să trăiți!”, ”Da, să trăiți!” Așa că, de ce să-i mai bagi în seamă, tu, Europă, dacă ei oricum nu se opun la nimic și acceptă orice le-ai face. Ba chiar mai și zâmbesc și zic mersi.

Acesta este, pe fond, motivul principal al neaderării.

Dar mai sunt și altele. Corvetele, de exemplu. A bon entendeur, salut!

Mai sunt și altele, mai mult sau mai puțin importante. Dar ce rost ar mai avea să vorbim despre ele, dacă tot nu aderăm?

De ce se opune ȘI AUSTRIA aderării României la Schengen

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a avut mai multe intervenții publice, vineri, în care s-a pronunțat împotriva extinderii Spațiului Schengen, considerând că … e un moment nepotrivit.

Extraordinar!

Vă dați seama? E un moment nepotrivit.

Astfel, conform cotidianului austriac „Kurier”, opoziţia faţă de extinderea spaţiului Schengen este în creşterea, iar Austria se numără printre ţările UE care se împotrivesc.

„Este un moment nepotrivit să votăm acum o extindere, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează”, a declarat pentru „Kurier” ministrul Gerhard Karner, care face parte din partidul conservator ÖVP.

Opoziţia Austriei este motivată de afluxul de refugiaţi care vin pe ruta balcanică spre Europa Centrală, potrivit cotidianului austriac .Peste 90.000 de migranţi au fost deja reţinuţi în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu fuseseră înregistraţi în nicio altă ţară din UE, potrivit Ministerului de Interne.

„Este un nu evident din partea mea, ca ministru de interne, responsabil de securitatea (n.r. – granițelor)”, a completat Karner la ORF. Și la radioul menționat ministrul austriac a vorbit despre „sistemul disfuncțional” în ceea ce vorbește gestionarea granițelor. Prin urmare, reprezentantul Guvernului de la Viena nu vrea ca o problemă să devină și mai mare.

”Estraordinar!”: Comisia Europeană ne dă undă verde

Comisia Europeană e de acord cu intrarea României în Schengen și apreciază progresele făcute. Executivul solicită Consiliului UE să dea un vot „fără întârziere“, ultimul hop fiind decizia pur politică a statelor.

Comisia Europeană își începe decizia de explicare a votului pozitiv din Colegiul Comisarilor pe tema aderării la Schengen a României, Bulgariei și Croației prin solicitarea ca o altă structură, Consiliul UE, să dea la rândul său un vot pozitiv „fără întârziere”. De altfel, acest ultim vot are o componentă pur politică, în condițiile în care trebuie să fie unanim, iar fiecare stat prezintă poziția guvernului pe care îl reprezintă.

„De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în perioada pandemiei și, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina. Deși cele trei țări sunt deja parțial obligate să respecte normele Schengen, controalele la frontierele interne cu aceste state membre nu au fost ridicate și, prin urmare, acestea nu se bucură de toate beneficiile care decurg din apartenența la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. A deveni parte integrantă a spațiului Schengen este o cerință pentru aceste state membre și, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă acest lucru, având în vedere că îndeplinesc condițiile”, se arată în comunicatul Comisiei Europene (CE).

Asta, de fapt, este o ”vrăjeală” totală. Nu CE decide, așa că nu costă nimic să vorbească oricine, orice.

Beneficiile Schengen – pe care nu le vom avea niciodată

În primul rând, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria. De asemenea, transportatorii vor scăpa de cozile de la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. La frontiera aeriană va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen, iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern în România. Comerțul va fi mai profitabil, iar mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici.

Absolut aceeași situație și cu ridicarea vizelor pentru călătoriile în SUA (Statele Unite ale Americii).

Nu vom călătorii niciodată fără vize în SUA. De ce asta?

C-așa-i în tenis (parafrazându-l pe marele Toma Caragiu, de care majoritatea românilor nici nu au auzit).