Franţa a anunţat vineri că îşi recheamă imediat ambasadorii din Statele Unite şi Australia, în semn de protest faţă de decizia preşedintelui Biden de a semna cu Australia un acord de furnizare a unor submarine cu propulsie fără consultarea oficialilor francezi.
Într-o declaraţie făcută vineri seara, ministrul francez de externe a precizat că decizia a fost luată PERSONAL de preşedintele Emmanuel Macron. Și chiar dacă acum lucrurile sunt abia la început, iar expresiile diplomatice și formale abundă, e limpede că s-a ajuns la o TENSIUNE URIAȘĂ, situația are toate șansele să degenereze, iar acasta poate fi doar primul pas către escaladarea unor conflicte masive, ba chiar către o confruntare mondială, oricât ar părea de greu credibil!
Și exact asta ne-ar mai trebui acum!
„La cererea preşedintelui am decis să îi rechem imediat la Paris pe cei doi ambasadori ai noştri în Statele Unite şi Australia pentru consultări. Această decizie excepţională este justificată de gravitatea anunţurilor făcute la 15 septembrie de Australia şi Statele Unite”, a spus Jean-Yves Le Drian.
Noul acord dintre SUA şi Australia va duce la renunţarea unui acord anterior privind submarinele între Australia şi Franţa, şi constituie, potrivit oficialilor francezi, „un comportament inacceptabil între aliaţi şi parteneri ce afectează însăşi concepţia pe care o avem despre alianţele noastre, parteneriatele noastre şi importanţa Indo-Pacificului pentru Europa”.
Oficialii americani au recunoscut că i-au informat pentru prima dată pe francezi miercuri dimineaţă, cu câteva ore înainte de anunţul oficial al lui Biden privind parafarea acordului şi că au încercat, fără succes, să programeze întâlniri cu omologii lor francezi înainte ca ştirea despre acord să se scurgă în presa australiană şi americană.
Într-o şedinţă de informare cu reporterii, petrecută înainte de anunţul de retragere al ambasadorilor, Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la Naţiunile Unite, a încercat să minimalizeze daunele aduse relaţiei dintre cele două ţări.
„Aşa cum a spus preşedintele, cooperăm îndeaproape cu Franţa în privinţa priorităţilor comune, atât în regiunea Indo-Pacific, cât şi aici, în Consiliul de Securitate, şi vom continua să facem acest lucru. Prietenii buni au dezacorduri, dar aceasta este natura prieteniei. Vom continua să lucrăm în toate domeniile de cooperare şi să abordăm orice tensiuni în relaţia noastră, dar nu vedem ca aceste tensiunisă schimbe natura prieteniei noastre”, spus Thomas-Greenfield.
Noul acord dintre SUA şi Australia va duce la renunţarea unui acord anterior privind submarinele între Australia şi Franţa, şi constituie, potrivit oficialilor francezi, „un comportament inacceptabil între aliaţi şi parteneri ce afectează însăşi concepţia pe care o avem despre alianţele noastre, parteneriatele noastre şi importanţa Indo-Pacificului pentru Europa”.
Oficialii americani au recunoscut că i-au informat pentru prima dată pe francezi miercuri dimineaţă, cu câteva ore înainte de anunţul oficial al lui Biden privind parafarea acordului şi că au încercat, fără succes, să programeze întâlniri cu omologii lor francezi înainte ca ştirea despre acord să se scurgă în presa australiană şi americană.
Într-o şedinţă de informare cu reporterii, petrecută înainte de anunţul de retragere al ambasadorilor, Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la Naţiunile Unite, a încercat să minimalizeze daunele aduse relaţiei dintre cele două ţări.
„Aşa cum a spus preşedintele, cooperăm îndeaproape cu Franţa în privinţa priorităţilor comune, atât în regiunea Indo-Pacific, cât şi aici, în Consiliul de Securitate, şi vom continua să facem acest lucru. Prietenii buni au dezacorduri, dar aceasta este natura prieteniei. Vom continua să lucrăm în toate domeniile de cooperare şi să abordăm orice tensiuni în relaţia noastră, dar nu vedem ca aceste tensiunisă schimbe natura prieteniei noastre”, spus Thomas-Greenfield.
Noul acord dintre SUA şi Australia va duce la renunţarea unui acord anterior privind submarinele între Australia şi Franţa, şi constituie, potrivit oficialilor francezi, „un comportament inacceptabil între aliaţi şi parteneri ce afectează însăşi concepţia pe care o avem despre alianţele noastre, parteneriatele noastre şi importanţa Indo-Pacificului pentru Europa”.
Oficialii americani au recunoscut că i-au informat pentru prima dată pe francezi miercuri dimineaţă, cu câteva ore înainte de anunţul oficial al lui Biden privind parafarea acordului şi că au încercat, fără succes, să programeze întâlniri cu omologii lor francezi înainte ca ştirea despre acord să se scurgă în presa australiană şi americană.
Într-o şedinţă de informare cu reporterii, petrecută înainte de anunţul de retragere al ambasadorilor, Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la Naţiunile Unite, a încercat să minimalizeze daunele aduse relaţiei dintre cele două ţări.
„Aşa cum a spus preşedintele, cooperăm îndeaproape cu Franţa în privinţa priorităţilor comune, atât în regiunea Indo-Pacific, cât şi aici, în Consiliul de Securitate, şi vom continua să facem acest lucru. Prietenii buni au dezacorduri, dar aceasta este natura prieteniei. Vom continua să lucrăm în toate domeniile de cooperare şi să abordăm orice tensiuni în relaţia noastră, dar nu vedem ca aceste tensiunisă schimbe natura prieteniei noastre”, spus Thomas-Greenfield.
Situația concretă și legătura cu China
Statele Unite, care caută să îşi consolideze în toate direcţiile alianţele în faţa Chinei, au anunţat miercuri, împreună cu Australia şi Regatul Unit, un vast parteneriat de securitate în zona indo-pacifică, incluzând livrarea de tehnologie nucleară pentru propulsia a cel puțin 8 submarine care vor fi construite de Australia, potrivit Reuters.
Australia a renunțat astfel la un contract semnat cu Franța în 2016, evaluat la mai mult de 50 de miliarde de euro, pentru construcția a 12 submarine Barracuda.
Imediat după anunțul acordului trilateral, Parisul a criticat o „decizie regretabilă” şi „contrară literei şi spiritului cooperării care a prevalat între Franţa şi Australia”.
Decizia Australiei de a se dota cu submarine nucleare, tehnologie ce va fi furnizată de SUA şi Marea Britanie, arată puterea pe care o are marina chineză, din ce în ce mai presantă în Pacific. China are deja o flotă mai mare decât Statele Unite, iar ritmul în care construiește nave îl depășește pe al oricărei alte puteri maritime.
Australia, care dispune de şase submarine Collins cu propulsie diesel-electrică de concepţie suedeză, intrate în serviciu la mijlocul anilor 1990, urma să le înlocuiască cu 12 submarine convenţionale de concepţie franceză.
China tocmai a cerut să adere la tratatul de liber schimb transpacific
China a cerut oficial să adere la tratatul de liber schimb transpacific, a anunţat joi Ministerul Comerţului chinez, în pofida creşterii tensiunilor politice cu Australia, una dintre ţările membre ale acestui tratat, relatează AFP, citat de Agerpres.
Semnat în 2018 de 11 ţări din zona Asia-Pacific, Acordul Cuprinzător şi Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) este cel mai important acord de liber schimb din regiune şi a succedat unui tratat precedent din care Statele Unite s-au retras în 2017, în timpul preşedinţiei lui Donald Trump.
China îşi manifestase deja de mai multe ori dorinţa de a adera la acest tratat, demers formalizat joi. Însă cele 11 state membre vor trebui să ajungă la un consens pentru a permite aderarea acestei ţări, o perspectivă delicată în contextul unui puternic conflict geopolitic între Australia şi China, aceasta din urmă impunând taxe vamale asupra unor produse australiene, decizie faţă de care guvernul de la Canberra a cerut intervenţia Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).
