ANALIZĂ. Jaf oficial al resurselor României: licențe miniere de miliarde de euro, luate prin lege de la Guvern și duse în pixul unui director!

1
233

Într-o perioadă în care toată planeta vorbește doar de pandemie, iar România trece prin tragedia de la Piatra Neamț, prin creșterea galopantă a ratei de infectare în orașe și județe, dar și printr-o foarte încrâncenată campanie electorală, nimeni nu se mai gândește la, ce credeți?, ”Legea minelor”! Hai, că-i chiar culmea: și de ce s-ar gândi cineva tocmai la … Legea minelor, un subiect destul e confuz, de care nimeni nu știa aproape nimic, oricum, nici măcar în vremurile bune, fără pandemie?!

Ei bine, tocmai de aici ar putea pleca paradoxul. Pentru că trăim în plin paradox și veți vedea de ce. O nouă lege a minelor, se aflaă acum pe masa președintelui Klaus Iohannis, iar această nouă lege ar putea face posibil, între altele, ca licențe acordate PÂNĂ ACUM de către statul român pentru resurse minerale foarte importante să poată fi vândute, de-acum înainte, pe prețuri de nimic și fără nici un fel de control al guvernului.

Paradoxul ”Florin Roman” și săltarea preșului de sub scaunul cu licențe al Guvernului

S-ar putea crede că e o ”lovitură” pe care opoziția și PSD-ul ar pregăti-o, ca un ”cadou” în preajma alegerilor pentru Executivul condus de Ludovic Orban. Așa ar fi logic și (aparent) normal.

Dar nu e nici pe departe așa, iar noi putem să credem că trăim într-un perpetuu paradox, cum notam mai sus. „Tăticul” amintitei legi este chiar cunoscutul și activul deputat PNL Florin Roman. Sigur, nu e nimic rău în asta, orice parlamentar putând să stea la originea unor inițiative legislative, lucru care e chiar recomandat și necesar.

Faptul că inițiativa are deja mai bine de 3 ani nu schimbă cu nimic lucrurile, ba chiar le pune mai bine în lumină.

Inițiativa lui Roman din 2017 (modificată parțial în prezent și veți vedea cum) pune în pericol apele curgătoare. În plus, vechile mine, deloc puține, riscă să fie umplute cu deșeuri iar licențele miniere de concesiune aflate în curs de aprobare urmează să fie aprobate din vârful pixului de președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), o instituție cu mari probleme de corupție, și nu de Guvernul României, așa cum prevedea legea de până acum!

Nereguli INCREDIBILE găsite la ANRM de Corpul de Control al premierului Ludovic Orban!

Uluitor ce se petrece la această ANRM, locul unde ar trebui să meargă decizia privind licențele (de miliarde de euro) ale exploatărilor miniere din subsolul României!

Că lucrurile stau FOARTE RĂU la ANRM, agenția care ar trebui, conform noii legi, să gestioneze toate licențele de exploatare minieră în locul Guvernului, o demonstrează însuși Corpul de control al prim-ministrului, care a descoperit o mulţime de nereguli la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, chiar anul acesta, după ce a verificat activitatea din perioada 1 ianuarie 2017- 31 octombrie 2019.

La ANRM domneşte haosul, e ca un sat fără câini: nu se cunoaşte exact ce redevenţe şi taxe datorează operatorii din domeniul petrolier şi minier, sute de licenţe de exploatare nu sunt în vigoare, nu se fac controale, amenzile, deşi trebuie actualizate anual cu rata inflaţiei, sunt la nivelul lui 2003 etc, anunţă HotNews.ro.

ANRM trebuia să facă încă de acum 6 ani o metodologie în baza căreia să aplice o redevenţă asupra veniturilor realizate prin terminale petroliere, altele decât ale statului. Astfel, o companie ca Rompetrol, care are un terminal offshore în Marea Neagră, pe unde intră circa 5 milioane de tone de ţiţei, ajunge să fie „scutită” de la plată.

Trebuie precizat că dacă ar fi încasate corect redevenţele şi taxele puse pe exploatarea resurselor naturale, bugetul statului s-ar îmbogăţi cu multe miliarde de lei.

Mai exact, conform Legii 720/2014, ANRM trebuia să stabilească o cotă a redevenţei, în baza unei metodologii. ANRE nu a făcut metodologia, astfel că redevenţa nu poate fi aplicată, iar statul nu-şi poate primi cota cuvenită. Taxa ar trebui aplicată asupra veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât sistemul naţional de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, informează sursa.

În ultima perioadă, Corpul de Control al prim-ministrului a devenit mult mai activ. Din ianuarie 2020, şeful Corpului de Control este Daniel Dragoş Tănăsoiu.

Sute de licenţe de exploatare nu sunt aprobate prin Hotărâre de Guvern!

Corpul de Control al prim-ministrului constatat neactualizarea Cadastrului minier, Cărţii miniere şi Cărţii petroliere. Astfel, evidenţa resurselor minerale a rămas la nivelul anului 2011 şi ultima mişcare a resurselor/rezervelor de petrol a fost efectuată la data de 31.12.2018. Această situaţie de fapt poate genera incertitudine la momentul încheierii licenţelor/acordurilor petroliere cu privire la situaţia reală a perimetrelor concesionate, şi, implicit, apariţia de litigii ulterior încheierii acestor contracte, informează HotNews.

În cazul unor decizii manageriale de la nivelul ANRM, s-a evidenţiat o serie de deficienţe şi o evidentă incoerenţă la nivelul actelor decizionale ale Agenţiei, coroborate cu posibile conflicte de interese, cu consecinţe privind gestionarea resurselor umane şi financiare şi, pe cale de consecinţă, la nivelul desfăşurării activităţii ANRM în ansamblul ei. Corpul de Control va transmite către Agenţia Naţională de Integritate constatările.

La nivelul ANRM, nu a existat o preocupare evidentă cu privire la aprobarea licenţelor de exploatare, prin hotărâre a Guvernului, în sensul că au fost iniţiate procedurile prevăzute de cadrul legal în vigoare în vederea aprobării acestora doar pentru 16 licenţe din numărul total de 446 licenţe neaprobate, astfel, nefiind respectate prevederile din Legea minelor 85/2003. Titularii de licenţe de exploatare neintrate în vigoare pot desfăşura operaţiuni miniere în baza programelor anuale de exploatare şi/sau cercetare, avizate de ANRM, existând riscul ca exploatarea zăcămintelor să fie finalizată fără ca aceste licenţe să fi intrat în vigoare.

Din numărul total de 446 licenţe de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare care nu erau intrate în vigoare, titularii a 97 de licenţe desfăşurau activitatea de exploatare a resurselor pe baza de permis de exploatare, pentru care datorau taxa aferentă activităţii miniere. Pentru celelalte 349 de licenţe care nu au intrat în vigoare, titularii acestora nu aveau obligaţia legală de plată a taxei pentru activitatea de exploatare minieră, aceasta urmând a fi datorată ulterior aprobării licenţei prin hotărâre de Guvern. Teoretic, titularii acestor licenţe nu desfăşoară activităţi de exploatare minieră şi, în consecinţă, nu plătesc taxele şi redevenţele aferente licenţelor.

Astfel, este necesar ca ANRM să depună diligenţe în cadrul procesului de întocmire a proiectelor de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea licenţelor de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare, încheiate la nivelul Agenţiei, astfel încât acestea să genereze în sarcina titularilor obligaţii de plată (taxe pentru activitatea minieră şi redevenţe pentru resursele miniere exploatate) şi, implicit, încasarea cuantumului acestora la bugetul de stat.

Cu privire la cererile formulate de operatorii economici având ca obiect acordarea dreptului de exploatare minieră, din verificările efectuate, prin sondaj, s-a constatat faptul că, unele solicitări au fost soluţionate cu întârziere, în sensul că, deşi agenţii economici îndeplineau toate condiţiile legale, deciziile emise de ANRM în acest sens au trenat, constatându-se cazuri în care licenţele de exploatare au fost semnate şi după 19 luni, respectiv 10 luni. Astfel, nu au fost respectate prevederile art. 18 alin. (2) lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

O afacere de mai multe miliarde de euro, luată de la Guvern și trecută la … directorul unei agenții

Cum era și firesc, președinte actual al ANRM – fost director și CEO la Cupru Min Abrud, a doua exploatare de cupru din Europa -, Nicolae Turdean pe numele său, a vegheat îndeaproape noile modificări ale Legii Minelor, care nu ar face altceva, dacă legea s-ar promulga, decât să-l pună într-o postură extrem de favorabilă și cu mult, mult mai puternică și influentă decât până acum.

O altă miză a acestor modificări legislative privește vânzarea licențelor deținute de companiile de stat aflate în insolvență. De exemplu, Remin Baia Mare deţine 16 licenţe de concesiune a activităţilor miniere de exploatare valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan. Alte câteva zeci sunt deținute de compania MinVest Deva. O afacere cu potențial de câteva … miliarde de euro!

În mai 2017, deputatul liberal Florin Roman, de la Alba, a depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care solicita modificarea Legii Minelor 85/2003 astfel încât redevențele miniere încasate exclusiv de stat să fie împărțite cu autoritățile locale, respectiv consiliile județene. Camera Deputaților a considerat că inițiativa legislativă trebuie trimisă la Senatul României, primul for decizional.

Conform proiectului depus de Florin Roman, dar susținut și de alți 19 deputați liberali, redevența urma să se împartă astfel: 25% la bugetele primăriilor locale pe raza cărora era constituită exploatarea minieră, 55% la bugetul consiliului județean de care aparținea primăria, iar la bugetul de stat se ducea restul de 20%. Modul de împărțire al banilor a fost justificat prin faptul că exploatările miniere afectează direct viața comunităților locale. De la afectarea proprietăților, până la poluarea fonică.

Consiliul Legislativ a avizat totuși favorabil inițiativa deputatului Florin Roman, căruia i s-a explicat că modul de împărțire a banilor cuveniți bugetului de stat este o problemă de oportunitate asupra căreia se poate pronunța doar Guvernul. În replică, după o serie de argumente tehnice și clare, Guvernul, condus pe atunci de Mihai Tudose, a decis să nu susțină adoptarea acestei inițiative. Ceea ce însă nu a însemnat mai nimic, pentru că inițiativa a mers mai departe.

Iar cum Senatul României, sub conducerea lui Călin Popescu Tăriceanu, nu a avut timp să dezbată inițiativa legislativă (între atâtea alte ”CESTIUNI IMPORTANTE LA ORDINEA ZILEI”), aceasta a fost adoptată tacit. Se întâmpla pe 4 decembrie 2017.

Păi nu e bine? Inițiativa legislativă promovată de Roman nu a suferit nici o modificare la Senat, apoi a fost trimisă la Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Aici, Comisia pentru buget a dat un aviz negativ, la fel și Comisia Juridică.

”Minunea” de după doi ani

La aproape doi ani de la emiterea celor două avize negative, când la putere se afla odiosul guvern Dăncilă, proiectul lui Roman a fost înscris subit, ca prin minune, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților pe 1 iulie 2019, sub rezerva depunerii unui raport. În acest sens, Comisia pentru Industrii și servicii, condusă de liberalul Sorin Ioan Bumb, a emis un raport favorabil, dar nu înainte de modifica inițiativa. Chiar și deputatul Florin Roman a venit cu noi modificări – controversate – față de forma proiectului adoptat tacit de Senatul lui Tăriceanu.

De exemplu, în urma modificărilor s-a stabilit că „redevența minieră obținută prin concesionare, din activități de exploatare a resurselor la suprafață și a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase” se împarte astfel: 35% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare; 45% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare; 20% la bugetul de stat.

Redevențele rezultate doar din exploatările pentru materiale de construcții este de aproximativ 150 milioane lei în prezent. Statul va mai încasa doar 30 de milioane lei, restul vor rămâne la autoritățile locale.

Apele pline de cianuri din mine, curățate miraculos și făcute (prea)curate de noua lege, ca să nu mai primească niște șmecheri amenzi

Apele care se revarsă din fostele guri de mină sunt considerate ape uzate, conform Legii Apelor, chiar dacă nu provin direct dintr-un proces industrial. Firește, aceste ape sunt poluate în urma desfășurării proceselor industriale din fostele mine, în prezent închise. Astfel, Administrația Națională Apele Române percepe pentru aceste ape taxe pentru evacuare în receptorii naturali precum și amenzi și penalități pentru neîncadrarea în normele de poluare NTPA 001/2002.

De fapt, ce vor să facă deputatul Florin Roman și colegul său de partid Sorin Ioan Bumb, șeful Comisiei pentru Industrii și servicii? Să reconsidere apele de zăcământ, adică apele poluate, ca fiind „apa care izvorăște în cuprinsul unor obiective miniere pentru care este aprobată închiderea prin hotărâre a Guvernului, care nu provine din activități industriale”.

Într-adevăr, apele de zăcământ nu provin din activități industriale recente, însă ele sunt rezultatul activităților industriale anterioare închiderii minelor.

De ce vor să facă acest lucru? Pentru ca Administrația Națională Apele Române să nu-i mai amendeze cu sute de milioane pe vinovați.

Studiile geologice arată, de exemplu, că apele de zăcământ reprezintă soluții complexe de săruri între care predomină clorurile, a căror concentrație variază în funcție de caracterul primar sau secundar al apei. Concentrația totală în săruri este în medie de 80- 100g/l cu unele variații în funcție de condițiile geologice locale. „În contact cu rocile înconjurătoare, în special cu cele argiloase sau petrolul, apele de zăcământ pot devei radioactive în anumite limite”, arată specialiștii.

Asta e tare: spațiile rămase goale în mine, transformate în gropi de deșeuri?!

Tot Florin Roman cu colegul său, Sorin Ioan Bumb, au definit „golul minier” ca „volumul rezultat în urma extracției resursei minerale, în subteran, care prezintă stabilitate structurală cu sau fără lucrări inginerești, care poate fi utilizat în alte scopuri, după încetarea activității miniere”. În ce scopuri? Nu se știe, dar specialiștii care au lucrat la noua Lege a Minelor, lege nepromulgată, încă, susțin că în aceste goluri miniere se pot depozita deșeuri.

„Golul minier trebuia să fie precizat din ce tipuri de mine provine. Mină de sare, mină de minereuri complexe și mina de minereuri auro argintifere. Și scopul lor. Or, în scop turistic (cum susține Florin Roman – n.r.), trebuie să faci lucrări inginerești. Ei, în motivare, susțin că au definit golul minier pentru exploatarea din punct de vedere turistic și medical a salinelor, dar nu au menționat acest lucru în lege. Pe mine mă duce cu gândul la depozitarea deșeurilor radioactive, de exemplu. Dar, dacă ajung în pânza freatică, cine e de vină?”, spune unul dintre specialișitii Agenției Naționale a Resurselor Minerale.

Președintele ANRM, Nicolae Turdean, a declarat pentru Newsweek România că aceste goluri nu au fost reglementate până acum. „Ministerul Economiei a simțit nevoie să reglementeze acest lucru. Aiurea, nu se vor depozita materiale periculoase. Nici deșeuri. Depozitarea subterană a altor materiale este interzisă prin lege. Nu vor fi depozitate deșeuri radioactive. Ministerul Economiei a vrut să definească golurile subterane pentru a putea avea temei legal pentru activitățile sanitar – recreative care se desfășoară acum în saline. Salinele au mai fost luate în considerare pentru depozitarea produselor petroliere. Stocurile de combustibili. Nu e cazul. Se referă la <orice> permis de lege (…). Deșeurile pot fi depozitate, dacă respectă condițiile prevăzute de lege”, a declarat Nicolae Turdean.

Și în sfârșit, POTUL CEL MARE: licențele de concesiune

Cireașa de pe tort o reprezintă licențele de concesiune a exploatărilor miniere. Până în prezent, licențele erau emise prin Hotărâre de Guvern. Dar, după intrarea în vigoare a noilor modificări, acestea vor fi acordate din pixul președintelui Agenției Naționale a Resurselor Minerale.

Acum, președinte este Nicolae Turdean, fostul șef al CupruMin Abrud, a doua ce mai mare exploatare de cupru din Europa. El a semnat în calitate de CEO și lider CupruMin un contract mi mult decât controversat cu o companie chineză, reprezentată de un cetățean chinez expulzat din România pe motiv de siguranță națională, conform unei anchete jurnalistice publicate de tolo.ro

Contactat de Newsweek România, Nicolae Turdean a spus că noile modificări legislative fac referire la licențele de exploatare pentru zăcămintele de importanță locală (pietriș, în special, scos din râuri): „Sunt peste 450 de licențe blocate din anul 2000 până în prezent. Legiuitorul spune că ANRM până în 2023 va aproba aceste licențe prin ordin de președinte. Un alt punct este legat de transferul licențelor. Companiile miniere care au intrat în insolvență după 2003, după aprobarea Legii Insolvenței, erau în imposibilitatea de a transfera licența înainte de faliment. Licențele nu puteau fi transferate. Acum pot fi transferate de la companiile aflate în insolvență. Nu le vinde ANRM, le vinde lichidatorul. Sunt companii vechi, cum sunt Remin Baia Mare sau Minvestul. Transferul nu se va face gratuit. Cum să se facă gratuit? Doamne, ferește, doar nu e cadou”.

1 COMENTARIU

  1. NU SUNTEM SUB NICIO FORMA DE ACORD. Adica vrem sa transformam acest cuib de coruptie si de conflicte de interese numit ANRM in taraba de vanzare pe nimic a bogatiilor subsolului ROMANIEI? Fara control guvernamental? La cheremul lui Turdean Nicolae ( fost director Cupru Min) amestecat inclusiv in povestea corupta si puturoasa numita Rosia Montana?
    NOI VA PROPUNEM ALTCEVA. DIN MOMENT CE SUNT BOGATIILE TARII FACEM REFERENDUM ( SI PENTRU TRANSPARENTA SI PENTRU REPREZENTATIVITATE).
    CHIAR NU AM INVATAT CA TARA NIMIC DUPA SCANDALURIILE ROSIA MONTANA SI CERTEJ ( IN CARE NISTE FIRME SPECULATIVE INTABULATE IN PARADISURI FISCALE VIN SA NE JEFUIASCA SUBSOLUL TARII ( CU COMPLICITATEA CRASA A UNOR COZI DE TOPOR CA POANTA SI TRADICEANU-PANA LA URMA VAD CA SUNT IMPREUNA CA DOAR CINE SE ASEAMANA SE ADUNA), NE ARUNCAU FARAMITURI (ADICA REDEVENTA AIA RIDICOLA DE 6%) SI NE LASAU CADOU CIANURIILE PRECUM SI NE TEPUIAU BUGETUL ( PRIN EVAZIUNE FISCALA “LEGALA” ADICA OPTIMIZARI FISCALE); DE ACEEA IN EVENTUALITATEA IN CARE ROMANIA PIERDE PROCESUL DE LA WASHIGTON, CEI CE AU SEMNAT SA PLATEASCA, EU NU PLATESC PT CA NU AM FOST CONSULTAT);
    CUM NAIBA DE EXEMPLU NU LE VINE NICIUNUI PARLAMENTAR (CA DE EXEMPLU FLORIN ROMAN SAU SORIN IOAN BUMB ) PRECUM SI GUVERNULUI (ORICARE AR FI EL) SA PUNA IN MISCARE O INDUSTRIE A METALELOR NEFEROASE PRECUM CUPRUL SI CELELALTE METALE NEFEROASE EXTRASE DE CUPRUMIN DE LA ROSIA POIENI SA FIE PRELUCRATE IN TARA SI SA PRODUCEM FIRE DE CUPRU,TEVI DE CUPRU,ETC CA SA DAM DE LUCRU OAMENIILOR SI SA EXPORTAM PRODUSE CU VALOARE ADAUGATA MARE IN LOC SA VINDEM CONCENTRATUL DE CUPRU SI ALTE METALE INCLUSIV AUR ( PRECUM O REPUBLICA BANANIERA) CHINEI?
    OARE CHIAR NU-I DUCE CAPUL PE NICIUNUL?
    EXPLICATI-LE ASTA MOTILOR DIN APUSENI PRECUM SI IN GENERAL ROMANIILOR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here