FOTO. Ce nu s-a spus pînă acum: Marea Unire din 1918 s-a făcut DIN MIJLOCUL GRIPEI SPANIOLE, cu oameni cu stări febrile la tribună

0
462

La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, au ajuns circa 120.000 de oameni.

Marea Unire, în plină pandemie

În toamna – iarna lui 1918, gripa spaniolă, pandemia de cea mai tristă amintire, despre care se spune că ar fi făcut 100.000.000 de morți la nivel global, cea mai mare din istoria Planetei, mușca din Omenire, lovind aproape toate țările de pe glob. România, de fapt, la acel moment, Vechiul Regat și Transilvania, nu putea face excepție, mai ales că țara noastră fusese implicată, activ, în luptele de pe fronturile Primului Război Mondial, conflagrație ce declanșase molima. Chiar și Regina Maria, întoarsă la București, din exilul de la Iași, ce durase aproape doi ani, pe 1 decembrie, avea să se îmbolnăvească de gripa spaniolă, apropiații temându-se pentru viața ei.

AVERTISMENT IMPORTANT

SITUAȚIA E CU TOTUL ALTA ACUM. Nu poate fi comparată. Să fie foarte limpede din capul locului. NU PROMOVĂM NICI PE DEPARTE ȘI NICI NU RECOMANDĂM, SUB NICIO FORMĂ, ÎNTÂLNIRI SAU MANIFESTĂRI PUBLICE! Dimpotrivă. Grupurile mai mari de 3 persoane pot fi și chiar sunt extrem de periculoase pentru sănătate, oriunde în afara familiilor și a domiciliilor acestora. Virusul se propagă INCREDIBIL de repede și ușor. Cerem tuturor să respecte întrutotul și întocmai prevederile și articolele ordonanțelor militare, precum și toate celelalte recomandări și OBLIGAȚII venite – permanent – din partea autorităților și organelor competente ale statului.

Conform istoricilor, oamenii se protejau cu mărgele făcute din căței de usturoi

Așa cum se va vedea însă mai jos, PARADIGMA era cu totul alta în 1918. Dorința uriașă de a se realiza visul de secole al românilor, Unirea cea Mare, a făcut ca mii și zeci de mii de români să meargă la Alba Iulia, indiferent de starea lor fizică, de boala care-i măcina pe mulți – și să realizeze cel mai măreț gest din istoria României. Totul, ÎN POFIDA GRIPEI SPANIOLE, cea mai mare și mai ănspăimântătoare din istoria Planetei.

Așadar. Cel mai important eveniment din istoria noastră, Marea Unirea de la 1 decembrie 1918, s-a făcut în mijlocul pandemiei de gripă spaniolă. 120.000 de oameni ajunși acolo, fără nici cea mai mică normă de protecție! Ne-am apărat cu mărgele făcute din căței de usturoi și cu voința de a ne uni. Mulți dintre vorbitori aveau stări febrile puternice!!!

”Inamicul spaniol al Unirii”

Dar ceea ce este cel mai interesant – lucru nespus până în zilele noastre – este că Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, s-a făcut în mijlocul acestei pandemii aflată în plină expansiune. Fără norme de protecție, fără izolare, cu vorbitorii de la tribună cu stări febrile, la propriu!

Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a fost cel care a demarat o cercetare privind modul în care gripa spaniolă a devenit ”principalul dușman al participării la Adunarea Națională”, în lucrarea ”Inamicul spaniol al Unirii”.

”Luna octombrie 1918 a reprezentat, la nivel mondial, climaxul pandemiei, “luna de groază”. În capitala de atunci a transilvănenilor, Budapesta, o treime din populaţie se îmbolnăvise, iar 50-100 de oameni mureau zilnic. Dar şi lunile noiembrie-decembrie 1918 şi primele luni din 1919 au produs cifre dezastruoase. Ziarul ”Alba Iulia” nota, în ajunul Crăciunului din 1918: <<Boala spaniolă bântuie pe mai departe şi la sate şi la oraşe. În Pesta într-o singură zi s-au îmbolnăvit 413 şi au murit 54>>”.

”Boala s-a manifestat puternic şi în tot în spaţiul românesc. Cu gripa spaniolă pretutindeni, organizarea Adunării Naţionale a avut de suferit. Mai mulţi delegaţi ce trebuiau să reprezinte naţiunea română au lipsit de la Alba Iulia, îmbolnăvindu-se, foarte probabil, în răstimpul trecut de la delegarea lor ca reprezentanţi ai naţiunii (cele mai multe alegeri s-au organizat în 25-27 noiembrie) şi data programată pentru călătoria la Alba Iulia (în general, 29-30 noiembrie). Măsurile profilactice trebuie contextualizate, fireşte, în mentalitatea epocii, cu imperativele acelor zile de noiembrie târziu. Decalajul faţă de statele apusene e vizibil, unde se încercau metode moderne de profilaxie, de la măşti de protecţie la izolarea celor afectaţi. În spaţiul transilvan, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căţei de usturoi, în speranţa prevenirii gripei. Ideea de izolare, de a nu călători, bolnav fiind, nu exista.”

“Boala nu m-a putut opri”

Două dintre personalitățile marcante care au realizat Marea Unire și care au fost prezente la Alba Iulia, Gheorghe Pop de Băsești, lider al mișcării memorandiste, și Ștefan Cicio Pop, deputat român în Dieta de la Budapesta, au ajuns acolo extrem de bolnavi.

Primul a ajuns în oraşul unirii în 30 noiembrie, scrie Tudor Roșu, “dar oboseala drumului l-a doborât la pat. Cu toată febra ce-l muncea, el s-a ridicat, a venit să prezideze Adunarea Naţională şi să-i binecuvânteze rostul fericit”. Şi Ştefan Cicio Pop, preşedintele Consiliului Naţional Român, deci cel mai important om al Transilvaniei la acel moment, era departe de deplinătatea forţelor sale fizice, căci medicii îi interziseseră să părăsească patul şi îl considerau grav bolnav, dar, îşi amintea el cu mândrie, “boala nu m-a putut opri”. Ştefan Cicio Pop fusese bolnav de mai devreme, din noiembrie, aducând gripa de la Budapesta. ”Desigur, în prezent astfel de exemple ar fi total negative, facilitând răspândirea gripei, dar la 1918 paradigma era cu totul alta. Vocea Albei Iulia era mai puternică. Prin urmare, cei care au absentat chiar nu au putut face deplasarea, fizic vorbind. Dorinţa de a lua parte la Adunarea Naţională a pierdut, în numeroase cazuri, în faţa incapacităţii fizice generate de boală”.

”Zadarnic caut leacul care să mă pună pe picioare”

“Gripa spaniolă, care abia cu şase săptămâni în urmă mi-a răpit soţia, s-a înstăpânit şi asupra mea, trântindu-mă la pat. Cuprins de patru zile de ferbinţeli, zadarnic caut leacul care să mă pună în picioare, ca să pot şi eu să merg la Alba Iulia pentru a mă achita de îndatorirea mea ca român cinstit şi ca delegat al bisericii mele naţionale”, se confesa unul dintre delegați, protopopul Adrian Deșeanul.

Este foarte posibil ca mulți dintre deputați să fi lipsit de la Alba Iulia tocmai din acest motiv. Unii au apucat să anunțe, trimițând telegrame, alții s-au îmbolnăvit pe ultima sută de metri și n-au mai putut da de știre. Mulți dintre ei au putut fi înlocuiți, alții, nu. Multe documente s-au păstrat în arhiva Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia. Toate vorbesc despre absența cauzată de ”morbul spaniol”, cu diferitele sale forme de manifestare:

– ”din cause sanitare nu pot participa trupeşte la cel mai strălucit act istoric al poporului român”, se arăta în scrisoarea protopopului Ioachim Muntean din Agnita;

– Protopopul Iovian Andreiu din Gârbou (Sălaj): “Regret că din causă de morb nu pot participa la marea serbare”;

– “reţinut prin morb de la participare”, anunţă protopopul Dobre;

– “ţintuit la pat de tot, regret absenţa”;

– “morbos fiind”…;

– “împiedicat din cauza morbului ce domneşte în familia mea…”;

– ”În urmarea morbului spaniol de peste trei săptămâni şi a urmărilor ulterioare ale acestuia, cu adâncă părere de rău…”

”Zac în boala spaniolă cu aprindere la plumâni […] sufleteşte însă sunt cu voi iubiţi fraţi români şi cu tot focul şi căldura sufletului […] aderez la hotărârea Constituantei”, anunţa Ioan Sociu din Sibiu. “Regretăm căci din cauza morbului ce ne stăpâneşte nu putem lua parte personale la marea adunare naţională română, cu sufletul suntem însă între d-voastre”, transmiteau preotul Nemeş şi învăţătorul Chintoanu din Satu Nou al Bârsei.

“Regret mult, că bolnav fiind, nu pot lua parte personal… Vă asigur însă că sunt cu sufletul în mijlocul fraţilor mei…Întreaga mea fiinţă este stăpânită de idealul…”, anunţa și Vasile Stan din Sibiu. La fel, au anunţat boala: preşedintele Reuniunii meseriaşilor sibieni, Victor Tordăşianu, apoi protopopul Tămaş din Popeşti (Bihor), Coriolan Papp din Oradea, Petruţiu din Chişinău-Criş (“bolnav, legat de pat”), avocatul Grozda din Buteni, Arad (“bolnav [de gripă] spaniolă, plâng că nu pot fi de faţă”), Romul Cândea din Cisnădie (“din cauza unui morb îndelungat”).

Cu toate acestea, se estimează că numărul participanților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost chiar mai mare decât cel preconizat: în loc de 90 – 100.000 de oameni, acolo s-au adunat 120.000 de suflete. Pe ”Câmpul lui Horea”, unde au stat cu toții, au existat trei sau patru puncte sanitare.

Surse: ”Inamicul spaniol al Unirii”, Tudor Roșu, ”Adevărul”, arhiva ziarului ”Alba Iulia”, antena1.ro

RELUĂM AVERTISMENTUL NOSTRU FOARTE IMPORTANT, ÎN CAZ CĂ NU L-AȚI CITIT SAU AȚI TRECUT PREA REPEDE PESTE EL.

AVERTISMENT IMPORTANT

SITUAȚIA E CU TOTUL ALTA ACUM. Nu poate fi comparată. Să fie foarte limpede din capul locului. NU PROMOVĂM NICI PE DEPARTE ȘI NICI NU RECOMANDĂM, SUB NICIO FORMĂ, ÎNTÂLNIRI SAU MANIFESTĂRI PUBLICE! Dimpotrivă. Grupurile mai mari de 3 persoane pot fi și chiar sunt extrem de periculoase pentru sănătate, oriunde în afara familiilor și a domiciliilor acestora. Virusul se propagă INCREDIBIL de repede și ușor. Cerem tuturor să respecte întrutotul și întocmai prevederile și articolele ordonanțelor militare, precum și toate celelalte recomandări și OBLIGAȚII venite – permanent – din partea autorităților și organelor competente ale statului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here