Senatul României a adoptat, luni, 28 februarie, în plen, în calitate de for decizional, proiectul de lege al Guvernului privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Au fost înregistrate 86 de voturi „pentru”, 37 ‘împotrivă’ şi o abţinere.
Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost o structură operativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției, a cărei operaționalizare a avut loc la data de 23 octombrie 2018. Așadar, SIIJ ”a trăit” între 23.10.2018 și 28.02.2022, adică mai puțin de 3 ani și jumătate.
În conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a avutcompetenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie și-a păstrat competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de persoanele menționate anterior sunt cercetate şi alte persoane.
Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi adoptat, pe 21 februarie, de Camera Deputaţilor, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.
„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede proiectul.
Proiectul de lege menţionează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Conform actului normativ, urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi „procurori anume desemnaţi”.
Plenul şi-a însuşit modificarea adoptată de Comisia juridică a Senatului, la propunerea membrilor PNL, PSD şi UDMR din comisie, amendamentul adoptat de Camera Deputaţilor, astfel că magistraţii asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale vor fi eliminaţi din cuprinsul articolului care stabileşte că infracţiunile anumitor judecători şi procurori intră în competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Amendamentul adoptat de Senat prevede: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel şi de procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de judecătorii Curţii Constituţionale”.
Amendamentele senatorilor USR şi AUR au fost respinse.
