Așa cum am mai arătat, președintele Klaus Iohannis a semnat zilele acestea decretul care prevede introducerea unei noi materii în școlile din România. Noua materie va fi predată la liceu și la școala profesională.
Mai concret, pentru cine încă nu a aflat, decretul semnat de președintele României prevede introducerea disciplinei școlare ”Istoria Evreilor. Holocausul”. Aceasta materie va fi introdusă la liceu și la școlile profesionale, precum și instruirea și acordarea premiului ”Constantin Caragea”.
În plus, noua lege mai prevede și faptul că Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, în colaborare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic şi Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, la propunerea Consiliului de onoare, acordă premiul anual “Constantin Karadja” cu ocazia zilei de 9 octombrie, “Ziua Holocaustului”.
Anterior, plenul Senatului, în calitate de for decizional, adoptase (gurile rele, pe care nu le credem, spun că ”pe șest”, în plin scandal cu banii de pensii și alocații) proiectul privind introducerea disciplinei şcolare „Istoria Evreilor. Holocaustul” în planurile-cadru de la liceu și învățământ profesional, precum şi instituirea şi acordarea Premiului Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.
Au fost atunci, pe 15 noiembrie la Senat, 107 voturi „pentru”, 13 „contra” şi o abţinere. Foarte clară, se poate spune, victoria celor ce au votat pentru trecerea acestei legi.
Totuși, momentul nu a trecut chiar fără controverse, unele dintre opiniile ”pro” și mai ales ”contra” fiind destul de tăioase.
Dezbateri în Parlament. Senator: Nu există niciun caz serios de antisemitism în România
Senatorul AUR Claudiu Târziu a criticat faptul că proiectul legislativ a fost trecut „urgent” prin comisii şi prin plen, afirmând că nu înţelege cui ajută un astfel de act normativ, în condiţiile în care, a susţinut el, nu există niciun caz serios de antisemitism în România, în ultimii „20-30 de ani”.
„Acest proiect legislativ a fost trecut urgent prin comisii şi prin plen. Unde ne grăbim şi de ce această lege? (…). Tabloul general din acest an în Parlament (…). este că România este o ţară antisemită. Pentru că altminteri nu se justifică atâtea măsuri în apărarea evreilor, dacă nu ar fi puse în pericol. Cele câte mii de evrei din România sunt puşi în pericol de majoritatea românească antisemită, asta se înţelege (…) în condiţiile în care nu există niciun caz serios de antisemitism în România, nu doar în ultimul an, ci în ultimii 20-30 de ani, şi în condiţiile în care între minoritatea evreiască, care numără câteva mii de persoane, şi majoritatea românească nu există conflicte de niciun fel – nici economice, nici sociale, nici politice. Şi atunci îmi pun întrebarea cui ajută un astfel de proiect, care este în răspăr şi cu prevederile europene, şi cu legislaţia noastră românească naţională privind educaţia, şi cu bunul simţ comun, dacă vreţi, referindu-mă la felul în care îi tratăm pe ceilalţi concetăţeni ai noştri aparţinând altor minorităţi”, a susţinut Târziu, citat de Agerpres.
În intervenţia sa, senatorul USR Irineu Darău a arătat că astfel de iniţiative vin să ajute la conştientizarea crimelor care s-au întâmplat „şi în statul român, şi în anumite regimuri ale statului român”.
„Natura umană nu se schimbă de la o generaţie la alta, de aceea avem nevoie de educaţie. Grupul USR PLUS va susţine această iniţiativă legislativă, fiindcă e nevoie de conştientizarea trecutului şi de asumarea responsabilităţii statului (…) şi să recunoaştem realitatea actuală. Istoria Holocaustului, precum şi alte episoade dificile din istoria statului român ocupă un loc precar în manuale. Ne putem întreba, apropo de opţional, în câte şcoli se predă efectiv acest opţional, poate veţi fi surprins de răspuns, şi vedem în spaţiul public din ce în ce mai multe atitudini, declaraţii sau manifestări antisemite, rasiste, xenofobe sau negaţioniste. Aşadar, este necesară o astfel de materie nu doar pentru elevii de liceu, ci şi pentru profesorii de istorie care vor fi formaţi prin introducerea acestei materii. Noi nu pregătim doar oameni pentru piaţa muncii, ci vrem să pregătim viitori buni cetăţeni într-o democraţie, care să facă imposibilă în viitor repetarea acestei istorii regretabile. Educaţia este singurul antidot la ignoranţă, antisemitism şi xenofobie”, a punctat Darău.
La rândul său, senatorul neafiliat Diana Şoşoacă a susţinut, cum era și de așteptat, că în cazul de față „nu se vede că se încalcă principiul reciprocităţii”.
„În Israel nu se învaţă istoria României. În schimb, în România impunem obligativitatea istoriei evreilor. Nu am nimic cu minoritatea evreiască din România. Una era să învăţaţi, să dispuneţi o lecţie despre Holocaust şi alta este materia ‘Istoria Evreilor. Holocaustul’. Despre Holocaust se învaţă la istoria universală. Ajungeţi să impuneţi materia ‘Istoria Evreilor. Holocaustul’ la liceu. Obligativitate, în condiţiile în care istoria României nu se mai învaţă. Nu cred că este normal. Despre istoria evreilor trebuie să fie o materie opţională pentru cei etnici evrei, despre Holocaust se învaţă obligatoriu oricum în istoria universală (…), în condiţiile în care pentru români nu există nicio iniţiativă de obligativitate a învăţării istoriei României, mai mult, comasaţi istoria cu geografia”, a susţinut Şoşoacă.
PSD a fost categoric PENTRU
Senatorul PSD Titus Corlăţean a subliniat că este nevoie de ” un transfer de cunoaştere, sensibilitate către tânăra generaţie”.
„A existat o comisie pentru studierea Holocaustului în România, aşa-numita comisie Elie Wiesel, sub patronaj prezidenţial 2003-2004. Acel raport, care a stat la baza unor evoluţii legislative şi instituţionale în România, conţine şi acest aspect al sistemului educaţional şi a unor materii care trebuie studiate în şcoală. Trebuie să fim consecvenţi şi să facem tot ceea ce ţine de noi, să ajungem în situaţia de a spune să nu se mai repete. Grupul senatorial PSD va vota în favoarea acestui proiect”, a anunţat Corlăţean.
Din Orientul Apropiat, un pas în imaginație către Extremul Orient
Controversele, oricât de ferme sau tăioase la un moment dat, au fost inutile în Parlament. Era limpede că acest important proiect urma să treacă fără probleme.
Și probabil că e foarte bine că a trecut.
Apropo însă de învățământ și de problemele sale MAJORE. Ne gândim, totuși, că, pe lângă materii noi, foarte importante și interesante, ar mai fi nevoie și de alte demersuri. Cât se poate de strategice și cel puțin la fel de importante.
Astfel, nu e nevoie decât de un ”mic pas”, în imaginație desigur, de la Orientul Apropiat (Israelul) la Orientul Îndepărtat sau Extremul Orient (Japonia).
Iar dacă marele popor evreu ne oferă cu atâta generozitate, subiecte realmente importante din istoria omenirii, pentru studiul obligatoriu în liceele românești – aici am bifat un câștig evident -, ei bine, poate că nu ar mai fi rău să abordăm și alte forme de dezvoltare și eficientizare a învățământului. Veți vedea că este semnificativ și extrem de interesant.
Țara în care elevii nu copiază și nu chiulesc NICIODATĂ.
Iată un exemplu pe cât de elocvent, pe atât de neașteptat și spectaculos. Cazul unei românce ne-a uluit cu totul.
Doamna profesoară Mihaela Butnariu ar putea fi, în acest context, un exemplu minunat de reușită românească, tocmai pe partea cealaltă a Planetei!
Adică în Orientul Îndepărtat sau, cum vreți să-i spuneți, Extremul Orient.
Doamna Butnariu locuiește de 12 ani într-o țară în care elevii nu copiază și nu chiulesc, unde oamenii respectă regulile și se bucură de una din cele mai mici rate ale infracționalității din lume. Copiii sunt obișnuiți să dea examene chiar de la clasele primare și au în program ore de, atenție!, educație morală, pe baza unor situații din viața reală. Ați ghicit ce țară este.
Românca predă engleză în Tsukuba, Japonia, și a povestit pentru publicația ”Școala 9” ce înseamnă un sistem educațional considerat printre cele mai performante din lume. Școala are o structură diferită în țara de adopție a Mihaelei: primii șase ani fac parte din ciclul primar, de la a șaptea la a noua este gimnaziul și până la a doisprezecea, liceu.
Cele mai importante materii din orar sunt limba japoneză, matematica și limba engleză. Chiar dacă le spune adesea elevilor că e din România, copiii ei tot cred că vine dintr-o țară anglo-saxonă. „Cei mai în vârstă știu despre țara noastră câte ceva legat de Ceaușescu, de Nadia Comăneci, Dracula, Hagi, cam astea sunt numele mari.” Copiii au și ore de informatică, muzică, artă, sport sau „home economics” (economie domestică), ore în care învață cum să-și gestioneze activitățile de acasă. „Au și o sală specială cu chiuvete, aragazuri, învață câteva rețete, fac și traforaj, lucruri aplicate”, povestește profesoara româncă.
Între liderii noștri nu se gândește nimeni la Educația morală? Pare a fi o soluție
”O materie foarte importantă, cred eu, care se predă în școala japoneză până în clasa a noua, este Educația morală – regulile de conduită în societate, ilustrate cu exemple din viața de zi cu zi sau din literatura lor națională.” Astfel ei ajung ca, în mod foarte firesc, să nu copieze, să nu mintă și să nu chiulească niciodată. Pentru că studiază MORALITATEA timp de ani și ani de zile!
În general, predarea se axează pe zona practică. „Copiii nu învață atât de mult teorie, dar aplică mai mult practic tot ceea ce învață. Profesorii sunt dedicați. Știu că la noi, nu îi vedeam pe profesori toată ziua la școală, veneau, își predau materia și plecau. Aici profesorii stau de dimineață până seara”, spune Mihaela.
Și ne oprim aici, deocamdată, cu exemplele.
Pe lângă materii noi, importante și ele – le salutăm, așteptând și Istoria românilor -, noi credem că la fel de importantă ar fi și o astfel de materie, studiată timp de vreo 8-9 ani, precum Educația morală. Iar efectele pozitive ar fi de-a dreptul uriașe. Incomensurabile.
Nu credeți?
