Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat, definitiv, vineri, ordinul semnata de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, de carantinare a unei localități, din Arad, după prima decizie de acest fel, în cazul localității prahovene Gornet.
Magistrații completului Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins, ca nefondat, recursul depus depus de Departamentul pentru Situații de Urgență la decizia din 12 august a Curții de Apel București privind anularea Ordinului DSU nr. 4659263/01.08.2020 privind instituirea carantinei zonale în satele Seleuș și Moroda din comuna Seleuș, județul Arad.
„Detalii soluţie: Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu. Respinge recursul declarat de pârâtul Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă împotriva sentinţei nr. 747 din data de 12 august 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 august 2020”, se arată în pronunțarea ÎCCJ.
Curtea de Apel București respinsese în 12 august capătul de cerere având ca obiect plata daunelor morale, ca neîntemeiat, decizie care nu a fost atacată de reprezentanții autoriății locale. DSU a depus decursul în data de 17 august, după ce perioada de carantinare a zonei, pentru 14 zile de la data de 1 august, deja expirase.
De ce a fost atacat ordinul DSU
Ordinul semnat de Raed Arafat, COMANDANTUL ACȚIUNII la nivel național, a fost datat în 1 august, la o zi după ce Consiliul Județean pentru Situații de Urgență al județului Arad hotărâse că riscul răspândirii comunitare în satele Seleuș și Moroda este de o gravitate maximă, nu poate fi controlat prin alte metode, procentul persoanelor infectate fiind de peste pragul de 3 cazuri/1.000 de locuitori, respectiv după înregistrarea a 55 de persoane infectate cu SARS-COV-2.
În 6 august, primarul din Seleuş a anunţat că a atacat în instanţă ordinul respectiv, motivând că măsura nu se justifică, în condiţiile în care în ultima săptămână fuseseră confirmate doar cinci cazuri noi. „Noi suntem recunoscuţi pentru cultivarea legumelor, iar localnicii îşi vând produsele în toată ţara, mai ales în Ardeal. De când s-a auzit că suntem în carantină, producătorii din Seleuş au mari dificultăţi în a-şi vinde mărfurile, clienţii se feresc de ei când află de unde provin. Au fost cazuri în care nici nu au mai fost primiţi să vândă în anumite pieţe”, declara atunci, primarul din Seleuş, Cristian Branc, pentru Agerpres, relatează Hotnews.
Cazul GORNET, primulo KO spectaculos suferit de Comandantul Arafat
În 13 august, magistrații Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie au anulat primul ordin de carantinare zonală, a localităţii Gornet din judeţul Prahova, prin respingerea recursului DSU.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi recursul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti de anulare a ordinului şefului DSU, Raed Arafat, privind intrarea în carantină a localităţii Gornet din judeţul Prahova, transmite Agerpres.
„Respinge excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului formulat de pârâtul Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, invocate de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gornet. Respinge recursul declarat de pârâtul Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă împotriva sentinţei civile nr. 694 din 4 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Ia act de renunţarea la judecata recursului formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gornet. Obligă recurentul-pârât Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă la plata sumei de 1.000 lei, cu aplicarea art. 451 alin. 2 Cod Procedură Civilă, reprezentând cheltuieli de judecată către recurenta – reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gornet. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.
Instanţa a luat act că Primăria din Gornet a renunţat la recursul prin care solicita despăgubiri de la DSU.
Avocatul Bogdan Dumitru, care a reprezentat autorităţile locale din Gornet în instanţă, a trimis la ICCJ o adresă prin care anunţa că renunţă la judecarea cererii de recurs formulate împotriva sentinţei pronunţate de CAB, motivând că localnicii vor formula acţiuni în pretenţii personale (colective) împotriva DSU.
Curtea de Apel Bucureşti a admis, în data de 4 august, cererea autorităţilor locale din comuna prahoveană Gornet de anulare a ordinului şefului DSU privind intrarea în carantină a satului Gornet.
Despăgubiri de 4 milioane de euro cerute DSU
De asemenea, judecătorii au respins cererea autorităţilor locale ca DSU să plătească daune de 4 milioane euro.
Ulterior, cele două părţi din dosar au formulat recurs împotriva deciziei CAB, avocatul care a reprezentat autorităţile din Gornet cerând, de această dată, daune morale de două milioane de euro, jumătate din suma pretinsă iniţial.
Carantina instituită în satul prahovean Gornet la data de 22 iulie s-a încheiat la termen, pe data de 5 august, înainte de judecarea recursului la Instanţa supremă.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Prahova a votat, în data de 22 iulie, instituirea carantinei zonale în comuna Gornet, după ce în decurs de două săptămâni în localitate au fost depistate 15 cazuri de COVID-19. Ulterior, şeful DSU a emis un ordin în acest sens.
Pe 29 iulie, autorităţile locale din Gornet au atacat ordinul DSU în instanţă.
Iniţial, avocatul care reprezintă comuna Gornet, Bogdan Dumitru, a declarat că autorităţile locale cer despăgubiri în valoare de 500.000 euro de la DSU cu titlul de daune morale/daune interese, în condiţiile în care peste 450 de persoane au rămas fără locuri de muncă pentru că nu au mai fost primite de către angajatori din alte localităţi, iar cetăţenii comunei nu sunt acceptaţi în magazine, farmacii şi alte locuri publice din comunele limitrofe, fiind total izolaţi şi chiar „apostrofaţi”.
Avocatul a anunţat apoi că majorează la 4 milioane euro despăgubirile cerute DSU.
Bogdan Dumitru le-a solicitat judecătorilor să constate nelegalitatea hotărârii prin care s-a impus carantina în comună, el spunând că DSU a invocat, la emiterea ordinului, o hotărâre a autorităţilor judeţene care nu are legătură cu instituirea stării de carantină, ci cu „măsuri pentru eliminarea răspândirii pestei porcine”.
El a reclamat faptul că DSP Prahova nu a efectuat niciodată o anchetă epidemiologică şi nu a existat niciun fel de colaborare între prefect şi autorităţile locale.
Ceea ce este cel mai rău e faptul, invocat tot mai des și mai intens pe surse, inclusiv la televiziuni de știri, că liderii noștri, în frunte (tot) cu Raed Arafat, s-ar afla pe punctul de a institui o nouă stare de urgență națională, în jurul datei de 15 septembrie, după ce toate aceste carantinări locale sunt – iată – desființate de cea mai înaltă instanță a Românieri, Curtea Supremă cum se numea în trecut, sau ÎCCJ acum, Înalta Curte de Casație și Justiție a României !









