Forțele Aeriene Române spun, cu privire la zvonul prin care se acreditează ideea că aeronavele prăbușite în cele două accidente aviatice din data de 2 martie „ar fi fost doborâte de o baterie de rachete sol-aer S-300”, că este „un fake news”.
„Afirmația este în totalitate falsă. „Informația” la care se face referire nu reprezintă altceva decât o dezinformare provenită din mass-media online rusă și nu are nicio legătură cu fapte sau evenimente reale.
Ministerul Apărării Naţionale a comunicat cu maximă transparență informațiile referitoare la cele două accidente. Din ordinul ministrului apărării naționale a fost numită o comisie de investigare tehnică pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestor accidente aviatice.
Totodată, potrivit procedurilor, a fost sesizat Parchetul Militar şi au fost sistate zborurile de instrucție cu aceste tipuri de aeronave, până la finalizarea anchetei de specialitate. Precizăm că în urma verificărilor efectuate până în acest moment de către comisia de investigare competentă, nu au fost constatate elemente care să indice un posibil impact cu un proiectil sau rachetă”, conform sursei citate.
Iată postarea de pe facebook a Forțelor Aeriene Române:
”INFORMARE DE PRESĂ !Cu privire la informațiile vehiculate în presă, prin care se acreditează ideea că aeronavele prăbușite în cele două evenimente aviatice din data de 02.03.2022 „ar fi fost doborâte de o baterie de rachete sol-aer S-300”, facem următoarele precizări: Afirmația este în totalitate #FALSĂ. – „Informația” la care se face referire nu reprezintă altceva decât o dezinformare provenită din mass-media online rusă și nu are nicio legătură cu fapte sau evenimente reale. Ministerul Apărării Naţionale a comunicat cu maximă transparență informațiile referitoare la cele două accidente. Din ordinul ministrului apărării naţionale a fost numită o comisie de investigare tehnică pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestor accidente aviatice. Totodată, potrivit procedurilor, a fost sesizat Parchetul Militar şi au fost sistate zborurile de instrucţie cu aceste tipuri de aeronave, până la finalizarea anchetei de specialitate. Precizăm că în urma verificărilor efectuate până în acest moment de către comisia de investigare competentă, nu au fost constatate elemente care să indice un posibil impact cu un proiectil sau rachetă.”
Ipoteze în cazul tragediei aviatice din Constanța. Cum poate fi explicată prăbușirea elicopterului, în care au murit 7 militari
Șapte militari au decedat în seara zilei de 2 martie, în urma unui accident în Dobrogea. Un elicopter IAR 330-Puma, care încerca să ajungă la locul prăbușirii unui avion de luptă românesc MiG 21-Lancer, a căzut ulterior lângă localitatea Cogealac, din județul Constanța.
Un specialist în aviație, care cunoaște mecanismele funcționării elicopterelor, a analizat pentru Gândul cum s-ar fi putut produce accidentul aviatic.
Potrivit acestuia, înainte de decolare, fiecare aparat de zbor este verificat tehnic şi, fără acordul din partea comandantului bazei, nu se poate pleca.
Prima variantă de pe care o iau în calcul autorităţile în cazul elicopterului prăbuşit în apropiere de Constanţa, potrivit unor surse militare, sunt problemele tehnice, mai exact încărcarea palelor cu gheaţă.
Specialist: „Vântul a bătut foarte puternic”
„Pot fi cauze diverse. Una dintre ele poate fi constituită de oprirea motoarelor aeronavei, ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor, așa cum a fost la tragedia din Apuseni. Givrajul înseamnă depunerea unui strat de gheață pe o aeronavă. Este cauzată de condițiile meteo și poate apărea la diferite altitudini. În timp, deteriorează treptat aeronava și, desigur, asta înseamnă că riscul accidentelor este unul crescut”, explică specialistul în aviație.
Dacă la avioane givrajul apare la nivelul aripilor sau la senzorii de bord, la elicoptere afectează palele rotorului. În cazul acestui ecloper IAR 330-Puma, fiind aproape de mare, vântul a bătut foarte puternic. În general foarte multe aernove, în special cele ale aviației civile, nu sunt certificate pentru zborul în orice condiții de givraj. Din păcate, trebuie să recunoaștem, că avem foarte multe elicoptere militare care nu sunt modernizate”, mai explică specialistul.
Surse din anchetă au declarat, pentru Gândul, că potrivit primelor informații, după impactul cu solul, elicopterul Puma a luat foc de la combustibilul cu care era alimentat. Potrivit acelorași surse, pilotul elicopterului știa care sunt condițiile meteo când a plecat de la sol, fiind făcut briefing de misiune.
Șapte militari au murit miercuri seara în Constanța, unde elicopterul IAR 330-Puma în care se aflau s-a prăbușit, în timpul unei misiuni de patrulare aeriană. Elicopterul decolase de la Mihail Kogălniceanu pentru a căuta locul în care se prăbușise mai devreme un avion românesc de luptă Mig 21 LanceR.
