Adio, iubire ce ai dus la întuneric!

0
1977

Și tot la întuneric ajungem.

Am scris recent despre iubire .Acum, din păcate, simt nevoia să vorbim despre durere.

În materialul precedent vă sfătuiam cu sufletul deschis să iubiți, să iubiți mult, indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul vostru. Dar îmi poate spune cineva cum să iubești după ce ajungi să te simți de-a dreptul răvășit sau – chiar dacă e un termen prea dur – cu ufletul distrus?

Ei bine, se întâmplă și asta.

Uneori, iubirea te rănește sau mai bine spus te omoară în cel mai tandru mod posibil, după ce tot ea te-a dus in cele mai frumoase ”locuri” ale existenței… După ce și-a
înfipt săgeata in sufletul tău, poate nepregătit, poate stingher, poate singur, poate fragil…

Georgelia Stoica

Și poate veni acel moment când tot ea, iubirea, își va răsuci în tine propria săgeată, până se va crea o rană adâncă, prin care va curge un râu de iubire abia întrezărită și de amintiri. Apoi nu mai e decât durere.

E trist, știu, dar este și adevărat. Durerea aceea nu o poți compara cu nimic, tremură carnea și resturile de suflet rămase, cu speranța întoarcerii, dar, vai, nu se mai întoarce nimic.

Rămâi singur în fluviul propriei dureri, sperând doar să nu te îneci…

Mulți neagă această durere, dar atunci când ea este cât se poate de reală nu o mai poți nega, pentru că ea se vede și se simte în tine prin toți porii, e precum o boală incurabilă care nu se va ameliora niciodată.

Georgelia Stoica

Mai sunt și persoane care spun, cu bune intenții, că totul că va trece, dar adevărul este că o astfel de durere, odată născută, nu mai dispare niciodată. Ea te va bântui, cel mai probabil, o viață întreagă, riscând uneori să te lase, cumva, fără suflet.

Așa încât, cu toată durerea din suflet, poți spune ca iubirea mai și omoară, poți spune că, dintr-o ființă fericită, cu un suflet deschis și sincer, rămâi un fel de umbră neagră și dură, fără suflet, iubire sau speranță. Știu că sună dramatic și trist. Dar vine din adevăr.

Adio, iubire ce ai dus la întuneric!

NOTA REDACȚIEI: Georgelia Stoica va împlini 20 de ani pe 14 noiembrie 2023. Ea s-a născut în 2003 la Comănești și a făcut școala în Dărmănești, ambele localități fiind situate în județul Bacău.
Ceea ce frapează la autoare e faptul, poate neașteptat pentru mulți dintre cititori, că Georgelia Stoica este sportiv de înaltă performanță, un profesionist și o campioană la modul propriu, în cadrul disciplinei care aduce, de ani buni, cele mai mari și constante succese ale României pe plan mondial: canotajul. Chiar în momentul în care citiți aceste rânduri Georgelia Stoica este campioană europeană en-titre cu barca de 8 plus 1 a României. Acest succes din septembrie 2203, la tineret, a fost prefațat de o alt două medalii europene: una de aur și de una de argint. Astfel, ea a devenit campioană europeană  la dublu rame (j) la Munchen, Germania, în septembrie 2021, împreună cu valoroasa sa colegă Cosmina Dram, după ce cu un an în urmă (2020) fusese vicecampioană continentală la Belgrad, la patru rame fără cârmaci. Creațiile autoarei sunt aidoma unor desene sensibile, cu tușe discrete de acuarelă, pline de emoție și inedit. La nici 20 de ani Georgelia Stoica arată o evidentă maturitate, alături de un talent aparte, pășind pe căile sincerității și ale sensibilității feminine, odată cu abordarea curajoasă a problematicii spiritului și psihicului uman.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here