Suntem manipulați de presă? O analiză incendiară

0
196

Violența verbală și scrisă, copilul retardat al manipulării și al libertății de exprimare

Suntem manipulați de presă? Ce rol are un site de socializare ca FB în menținerea unui contact cu opinia publicului? Mai ales când FB este arondat unor deprinderi de socializare și educare bine temperate și orientate în interiorul unei grile stabilite de către proprietarul și managerii site-ului.

Am ceva experiență de trăitor pe această planetă, dar parcă niciodată libertatea de exprimare nu a scos la iveală atâta amar de mediocritate a gândurilor! Și parcă niciodată nu am resimțit mai acut nevoia de armonie socială ca acum, în aceste vremuri de mare tulburare morală și intelectuală.

Este evident că oamenilor, adică nouă, românilor, ne lipsește ghidajul elementar, care altfel se naște din longevitatea tradițiilor. Ai tradiții, ai respect față de principii și valori! Nu ai tradiții, te simți al nimănui, nu te poți sprijini pe nimic și nimeni, nu ai încredere în nimeni, totul îți pare nesigur, iar viitorul, amenințător. Este fisura prin care se insinuează în mentalul social și în sufletele noastre, alunecoasă și perversă, marea minciună îmbrăcată în straiele adevărului sufocat de impostură și impostori.

Ca dascăl și om al studiului și practicii spirituale, recunosc, sunt mereu surprinsă de impostura asezată în scaunele reputației profesionale, oricare ar fi domeniul. „Antrenamentul” meu intelectual și spiritual mă sfătuiește mereu să stau cuminte, deoparte, dar ceva din mine, o latură a ființei mele care iubește oamenii și adevărul, mă împinge să scriu, să comunic, cu speranța că măcar unele dintre gânduri vor ajunge la destinație, adică la voi, luminând cu forța lor locuri ale sufletului, întunecate de manipulare și reaua intenție a manipulatorilor, poate de furia personală cultivată insistent de mass media…

Așadar, intuiesc tendințele de evoluție ale contextului social larg și mă întristez, căci văd încotro sunt împinși oamenii, omenirea întreagă! Pare că procesul este spontan, dar nu este așa! Suntem masa de manevră a unor grupuri de forță care își bifează agendele cu fiecare pas descendent al conștiinței colective și al reactivității grupurilor umane mari, naționale.

Am asistat de mai bine de un deceniu la un experiment global care a avut ca scop distrugerea tuturor diferențelor de gen în toate domeniile socialului. Ștergerea limitelor care definesc marile grupuri umane, accelerarea marilor deplasări umane cu efectele dispariției tradițiilor și reperelor naționale, aplatizarea forțată a peisajului economic internațional, trecerea puterii politice în beneficiul economicului prin filtrul mecanismelor financiare atotstăpânitoare, căci, nu-i așa, întreaga omenire se închină acestui nou zeu, BANUL; și, de ce nu, dacă tot a pornit tavalugul uniformizării, ștergerea diferențelor de gen între toți membrii societății umane, care, din bărbați și femei, se vor transforma toți într-un singur gen…

Nu știu, dar parcă altceva am sperat în urmă cu treizeci de ani, motiv pentru care, eu cel puțin, mă simt furată, mințită, înșelată, iar copiii mei expuși ca unei radiații distructive…

Minciuna este intermediul acestui proces care aglutineaza tot complexul socio-uman! Avem libertate absolută de exprimare, așa să fie oare? Ce înseamnă să te exprimi liber? Să înjuri, să calci în picioare bunul simț, să îți eliberezi astfel furia neputinței de a produce o schimbare autentică?

Eternul Facebook

FB este infectat de forma mizerabilă a exprimării triviale, chiar murdare, nemaivorbind de lipsa respectului elementar pentru gramatica limbii materne. Dar, las gramatica, e prea complicat să te apuci acum să înveți gramatica limbii materne. Ai altele de făcut! Adevărata problemă urcă odată cu scara demnităților sociale, când persoane de la care aștepți maniere și stil, folosesc FB pentru a arunca în noi, lectorii, toată mizeria care îi umple. Așadar, dau pe dinafară!

Cum am ajuns să nu ne mai respectăm liderii aleși, cum am ajuns atât de dezbinați în chiar interesul nostru național? Am ajuns să credem în jocul marilor potentați ai lumii considerându-ne mici, insignifianți, într-atât încât ne acoperim unii pe alții cu mizerie, negăsind modul în care am putea discuta civilizat și serios despre noi, românii, și interesul național! Lumea se reîntoarce la tradiții și la ceea ce odată a dus la înflorirea statelor și economiilor naționale. Rusia a rămas fidelă acestui deziderat, SUA s-a trezit din visul globalist reconsolidând parametrii economici considerați pierduți, în fapt, sacrificați pentru visul respectiv visat de unii.

Toate bune, dacă nu ar înflori acum excesul naționalist chiar la graniță și în interiorul granițelor noastre! Cum s-a ajuns aici? Își asumă partidele noastre politice această ”performanță”? Mă îndoiesc! Figurile scenei politice se schimbă la fiecare mandat, responsabilitatea se diluează. Prinde orbul, scoate-i ochii! Ne grăbim să recuperăm istoria, ne înjurăm unii pe alții, ne uităm cum puterea devine abuzivă lovindu-i pe semenii nostru cu bastoanele și gazându-i și râdem de ei, de prostia lor, îi considerăm vânduți pentru că au ascultat de politicienii votați de noi și, lăsându-și copiii singuri, au plecat să muncească pe pământul altora, în legea locului respectiv… Râdem de ei și nu vedem că nu doar ei s-au vândut. Aici, noi toți ne-am vândut sufletele pentru niște foi de hârtie ștampilate de noi în deplină libertate și cu inimile pline de speranța schimbării. Care schimbare? Ei bine, niciuna! Sărăcia este mai mare, toamna va veni cu o nouă criză economică experiment, ei, cei aleși, vor fi și mai bogați, iar noi vom strânge din nou cureaua, sport național din anii ’80 încoace!

Restul, manierele, stilul îngălat, minciuna nerușinată dar fermecătoare și fermecată, impostura cultivată și exersată atunci când alegi să spui doar „Da, desigur, imediat!”, acest rest este tot ce ne rămâne!

Înjurați-vă unii pe alții, urâți-vă pentru că sunteți asmuțiți unii împotriva celorlalți, vorbiți și scrieți cât mai agramat! Acesta este secretul sclavajului etern, al celor care și-au pierdut respectul de sine, care nu pot spune „nu, basta !”

„Destul e destul!”

Dar, viața merge înainte și fără pricipiii, respect pentru valori, pentru oamenii de calitate. Este momentul în care te mulțumești cu puțin sau deloc, momentul în care dai totul din casă pentru că nu mai găsești niciun pic de respect de sine și te bucuri când mediocritatea găsește resursele să rostească corect un discurs învățat pe dinafară, dar scris de alții care știu să scuipe degetul și să afle încotro bate vântul… Nu că și-ar asuma responsabilitatea, nici că ar înțelege semnificația gesturilor făcute!

România se radicalizează! Vom vedea astfel ce ne aduce Moșul, simpatic altfel și mereu zâmbitor, sigur că sacul lui cu daruri ajunge la destinație! (Foto Facebook)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here